(INTERVIU) Iana Ghergheli explică propunerile incluse în Strategia de dezvoltare

În cadrul unui interviu acordat Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, Iana Ghergheli, arhitect-șef de proiect în cadrul Biroului de planificare urbană „Master’s Plan”, unul dintre elaboratorii Strategiei de dezvoltare socio-economică și teritorială a municipiului Chișinău, a vorbit despre scenariile propuse pentru formarea noii identități a orașului, importanța descentralizării, conceptul de „orașul de 15 minute” și altele.


De ce are nevoie municipiul Chișinău de o nouă identitate, despre care menționați în primul capitol al Strategiei?


Din păcate, în prezent, Chișinăul este acel oraș care a devenit nou și independent recent. O perioadă îndelungată a fost parte componentă a Uniunii Sovietice, a altor țări. Actualmente, pentru ca orașul Chișinău să fie identificat independent, are nevoie de propria istorie. Cu părere de rău, în prezent, istoria orașului nu se bazează pe o singură linie clară și incontestabilă. Noi am organizat foarte multe întâlniri cu localnicii, municipalitatea și nu a existat un răspuns unic „ce este Chișinăul”. Noi considerăm că este necesar ca Strategia să fie gândită, istoria să fie accentuată și să fie prezentat asta ca propria identitate, astfel încât despre Chișinău să cunoască toată lumea și să poată să spună cert că acesta este Chișinăul. Sunt trei scenarii de evoluție a lucrurilor. Primul – noi lăsăm totul așa cum este și urmăm sistemul format. Al doilea scenariu: să fie inventată o trăsătură deosebită, nu contează care, nu vorbim la modul concret, ci despre modalitatea de a forma această identitate. Ultimul scenariu, pe care îl considerăm cel mai potrivit: o platformă nouă de dezvoltare. Chișinăul se poate completa cu arhitectură nouă, forme noi, interesante de arhitectură, o nouă artă. Chișinăul poate fi un rezident în care vor veni oameni, indiferent de profesii și statut, să ajute Chișinăul să devină mai deosebit decât este acum. În Strategie remarcăm a treia opțiune, când Chișinăul, neștergându-și tot trecutul, toată istoria, poate să se completeze și să se schimbe datorită arhitecturii, artei moderne.


Cum vedeți dezvoltarea structurii de amenajare a teritoriului prin aplicarea celor două soluții pe care le propuneți în Strategie: descentralizarea și construirea unei centuri de ocolire?


Descentralizarea este foarte importantă. Primul motiv este faptul că în prezent absolut toate evenimentele se desfășoară în centrul orașului și noi înțelegem perfect că este o migrație pendulară, când are loc o sărbătoare, toți încearcă să ajungă în centru, la intersecția bd. Ștefan cel Mare și str. A. Pușkin. Pentru a exclude acest lucru, pentru ca să nu mai fie această concentrare enormă, ambuteiaje infernale, anumite chestiuni legate de sărbători, noi propunem formarea centrelor comunitare prin tot Chișinăul. Totodată, vrem să remarcăm că în fiecare suburbie trebuie să fie un loc unde oamenii să se adune, să organizeze târguri, evenimente, trebuie să fie un spațiu deschis și parcuri. Centura de ocolire a Chișinăului, pe care o propunem, mai exact, noi susținem istoria din anii îndepărtați. Explic de ce. Noi, într-adevăr, considerăm că este o decizie corectă. Cea mai importantă problemă care există în prezent în Chișinău este trecerea de tranzit și prin centrul Chișinăului este înregistrat tot tranzitul de transport, fiind vorba și de mașini de mare tonaj, care, din păcate, degradează foarte mult legăturile de transport ale întregului oraș. Când va apărea centura de ocolire, vom putea exclude fluxul mare de automobile din centrul orașului, ceea ce, în opinia noastră și a specialiștilor cu care am discutat, va fi un lucru foarte bun pentru oraș, întrucât centrul va fi liber. Descentralizarea va fi marcată de faptul că nu va exista o concentrare evidentă în centrul orașului și atunci nu va fi ca prioritate venirea în centru.