Când ne gândim la orașul în care trăim, primele imagini care ne vin în minte nu sunt neapărat marile bulevarde centrale sau clădirile administrative, ci drumul pe care îl parcurgem în fiecare seară spre casă. Ne gândim la coroanele arborilor care ne adăpostesc curtea de arșiță, la malul lacului unde ne limpezim gândurile după o zi aglomerată sau la potecile ascunse prin care cei mici explorează lumea. Această natură urbană, strâns împletită cu viața cotidiană, reprezintă adevăratul plămân al comunităților noastre. Ea nu este un simplu element decorativ, ci fundamentul pe care se clădește sănătatea, liniștea și echilibrul nostru de zi cu zi.

Noul document al etapei de consultare publică CP-04, dedicat reactualizării Planului Urbanistic General al Chișinăului, privește zonele verzi dincolo de granițele lor fizice actuale și propune transformarea lor într-un sistem strâns legat și interconectat. În acest sens, specialiștii au radiografiat starea actuală a pădurilor-parc din oraș, au depistat punctele vulnerabile și au venit cu soluții clare pentru a le salva de la degradare. Scopul final este crearea unor verigi verzi solide care să lege sectoarele între ele, asigurând o trecere firească de la un cartier la altul.

O astfel de rețea vie aduce avantaje concrete în viața fiecărui locatar: temperaturi mai blânde în verile toride, un scut natural împotriva prafului de pe șosele și mai multe spații curate în care ne putem recăpăta energia. Vrem să vă prezentăm cele mai importante seturi de reguli propuse, pentru a le putea discuta împreună și pentru a transmite propuneri până la 4 noiembrie 2026.

Planul Urbanistic General (PUG) stabilește cum se folosește terenul orașului: unde se construiește și unde rămân spații verzi. Studiul de patrimoniu natural este una dintre cele 12 analize care pregătesc deciziile planului. Iată care sunt propunerile autorilor acestui studiu. Atenție, acestea sunt doar propuneri, nu decizii finale: forma lor finală depinde de discuția publică, adică de implicarea noastră, a locuitorilor acestui oraș.

1. Parcurile, legate într-o rețea verde

Chișinăul are parcuri mari și 11 păduri-parc, printre care Lunca Gâștei, Muncești, Râșcani, Schinoasa și Butoiaș. Astăzi, ele sunt în mare parte doar niște insule verzi, separate de drumuri și de clădiri.

Studiul propune ca acestea să fie unite prin coridoare verzi – fâșii de copaci și vegetație care să lege parcurile între ele. Axa principală propusă trece prin Valea Morilor, Dendrariu, sectorul Râșcani și sectorul Ciocana. O astfel de rețea înseamnă mai multă umbră și aer mai curat pe traseele noastre de zi cu zi, iar pentru păsări și animalele mici – drumuri sigure între parcuri.

2. Patru locuri unde orașul și-a pierdut legătura cu pădurile din jur

Studiul identifică patru direcții în care construcțiile noi din suburbii au întrerupt legătura naturală dintre parcurile orașului și pădurile din jur:

• Spre nord-vest: între Dendrariu și pădurile dinspre Durlești și Trușeni;

• Spre nord: între pădurea-parc Calea Orheiului și Stăuceni–Grătiești;

• Spre sud: între pădurea-parc Muncești și Băcioi–Budești;

• Spre est: între Lunca Gâștei și Colonița–Tohatin.

Pentru fiecare zonă, studiul propune un traseu pe care legătura verde ar putea fi refăcută, de regulă de-a lungul văilor. Traseele exacte urmează să fie stabilite clar pe hărțile planului.

3. Spațiul verde măsurat pe cartier, nu doar pe oraș

Potrivit calculelor din studiu, la nivelul municipiului revin aproximativ 46,6 m² de spațiu verde pe locuitor. Însă, dacă luăm în calcul doar parcurile și scuarurile în care mergem zilnic, cifra scade la doar circa 15 m² pe locuitor. Această medie generală ascunde, de fapt, diferențele mari dintre cartiere.

De aceea, studiul propune ca spațiul verde pe locuitor să fie calculat și urmărit separat pentru fiecare sector sau cartier în parte, stabilind un prag minim obligatoriu pentru zonele dens locuite.

4. Spațiul verde pierdut se înlocuiește în același cartier

După anul 2007, mai multe terenuri destinate parcurilor și dotărilor publice au fost transformate, prin planuri urbanistice zonale (PUZ), în zone pentru construcția de locuințe. Studiul propune ca parcurile, scuarurile și pădurile-parc cu acces public să aibă un regim strict de protecție. Orice reducere a unui spațiu verde ar trebui compensată obligatoriu cu o suprafață echivalentă în același cartier, nu în altă parte a orașului.

5. Un registru al copacilor valoroși ai orașului

Se propune crearea unui Registru al arborilor semnificativi. Copacii seculari și cei cu o valoare științifică sau peisagistică deosebită vor fi inventariați, adăugându-se poziția lor exactă pe hartă, fotografii și evaluări privind starea de sănătate. Orice lucrare care ar putea afecta un astfel de copac va avea nevoie de un aviz special, iar distrugerea lui fără autorizație va fi aspru sancționată.

6. Un sistem municipal de arii naturale protejate

Pe lângă Grădina Botanică, Dendrariu, Grădina Zoologică și grădina Muzeului de Etnografie (care sunt deja protejate de stat), studiul propune ca municipiul să-și creeze propriul sistem de arii naturale urbane protejate. Acesta ar cuprinde parcuri, păduri-parc și lacuri cu valoare ecologică ridicată, alese pe baza unui studiu riguros de biodiversitate, având reguli proprii integrate în Regulamentul Local de Urbanism.

7. Plantăm specii locale, nu specii invazive

Unele plante aduse din alte regiuni se răspândesc necontrolat și înlocuiesc vegetația noastră locală. Studiul oferă ca exemple ambrozia (puternic alergenică) și arțarul american (care invadează agresiv malurile râului Bâc). Propunerea specialiștilor: crearea unei liste municipale a speciilor invazive, actualizată periodic, și obligativitatea ca toate amenajările peisagistice mai mari de 500 m² să prezinte un plan de plantare din care aceste specii să fie complet excluse.

Cum îți spui părerea?

Toți locuitorii, asociațiile de locatari și comunitățile active sunt invitate să analizeze studiul și să vină cu propriile idei și comentarii în cadrul Consultării Publice CP-04. Propunerile voastre sunt înregistrate și analizate, iar la finalul etapei se va publica un raport care va arăta cum s-a ținut cont de ele. Detalii găsești pe: https://pug.chisinau.md/ro

Studiul de Patrimoniu Natural, Studiul privind Protecția Mediului, Riscurile Naturale și Antropice, precum și Studiul Istoric sunt supuse consultării publice în cadrul CP-04 până la data de 4 noiembrie 2026.

• Consultă studiul și trimite recomandările tale pe platformă: https://pug.chisinau.md/ro

• Pentru informații și noutăți despre întregul proces, urmărește canalul de Telegram: https://t.me/pugchisinau2040

Împreună construim orașul viitorului!