Unde este sigur să construiești, cum putem ocroti râul care ne traversează orașul și cum ne pregătim împreună pentru verile tot mai arzătoare? Acestea sunt principalele teme ale Studiului privind protecția mediului și riscurile, supus în această perioadă consultării publice în cadrul etapei CP-04 a reactualizării Planului Urbanistic General. Până la data de 4 noiembrie 2026, vocea fiecăruia dintre noi poate influența deciziile care vor schimba fața Chișinăului.

Planul Urbanistic General (PUG) este cel care stabilește cum se folosește, de fapt, terenul orașului. Studiul de mediu și riscuri reprezintă una dintre cele 12 analize complexe care pregătesc viitoarele reglementări. Ceea ce urmează să citiți sunt propunerile specialiștilor, nu decizii gata luate: forma lor finală depinde direct de discuția publică și de implicarea noastră, a celor care trăim aici.

1. Râul Bâc: de la un canal de beton, înapoi la un râu viu

Bâcul traversează Chișinăul de la nord-vest spre sud-est și este însăși apa care a dat naștere orașului nostru. Din păcate, încă din anul 2007, planul urbanistic încadra apa lui în clasa a V-a de calitate – adică cea mai slabă existentă. Pe tronsonul central, albia a fost forțată într-un canal de beton, iar construcțiile noi s-au apropiat periculos de mult de maluri.

Pentru a repara această greșeală, noul studiu propune:

• O primă fâșie de protecție: situată chiar de-a lungul malurilor, unde construcțiile vor fi complet interzise, lăsând loc doar vegetației și aleilor permeabile;

• O a doua fâșie, mai largă: unde construirea va fi permisă doar în condiții foarte stricte și pe baza unui studiu prealabil de impact asupra apei;

• Un program de renaturare a albiei: declarat ca proiect de interes public pentru întregul municipiu.

Lățimile exacte ale acestor fâșii sunt încă în discuție tehnică și vor fi desenate clar pe hărțile oficiale ale planului.

2. Pantele care alunecă: unde este cu adevărat sigur să construiești?

Chișinăul este un oraș așezat pe dealuri și văi, iar alunecările de teren nu sunt o noutate: încă din 2007 fuseseră deja inventariate 62 de sectoare afectate. Studiul atrage atenția că, după acel an, s-a construit în continuare pe pante instabile. Mai mult, ridicarea apelor subterane în unele cartiere (cauzată adesea de pierderile ascunse din rețelele de apă și canalizare) crește considerabil riscurile.

Studiul propune ca viitorul plan să împartă clar terenurile orașului în trei categorii:

• Interdicție totală de construire: acolo unde există alunecări de teren active, zone cu risc mare de inundații sau tasări severe;

• Construire condiționată: permisă doar pe baza unui studiu geotehnic riguros, pe pantele cu alunecări vechi (stabilizate) sau cu ape subterane ridicate;

• Construire standard: cu respectarea strictă a tuturor normelor seismice, pe restul teritoriului sigur.

De asemenea, specialiștii propun o regulă de bun-simț: pe pantele cu risc de alunecare să nu mai fie amplasate niciodată clădiri publice vulnerabile, cum ar fi grădinițele, școlile sau spitalele.

3. Aerul: locuințele noastre trebuie protejate de sursele de poluare

Traficul intens, sistemele de încălzire ale clădirilor și unele activități industriale sunt principalii factori care ne afectează aerul pe care îl respirăm în fiecare zi. Studiul arată că, după 2007, anumite terenuri destinate inițial industriei sau serviciilor cu trafic greu au fost transformate în zone rezidențiale, fără a se lăsa însă distanțele de protecție necesare.

Propunerile studiului în acest sens sunt clare:

• Fără blocuri noi lângă poluare: clădirile de locuit să nu mai fie autorizate în apropierea surselor majore de poluare fără un studiu prealabil de zgomot și de calitate a aerului;

• Date în timp real: extinderea rețelei municipale de monitorizare a calității aerului și publicarea deschisă a datelor, astfel încât fiecare locuitor să poată verifica ce respiră.

 4. Terenurile foste industriale: verificăm solul înainte de a pune temelia unei case

Pe fostele platforme industriale ale orașului, solul poate ascunde contaminări din cauza activităților economice de altădată. Pentru a ne proteja sănătatea, studiul propune o regulă obligatorie: înainte de a ridica locuințe, școli sau grădinițe pe astfel de terenuri, este obligatoriu un studiu de contaminare a solului. Dacă se depistează probleme, inițiatorul proiectului va fi obligat să plătească integral un program de curățare (decontaminare) a terenului.

5. Un oraș pregătit pentru veri fierbinți și ploi torențiale

Simțim cu toții că verile devin tot mai sufocante, iar ploile scurte și violente inundă rapid străzile. Cartierele foarte dense, betonate excesiv și cu puțină vegetație, funcționează ca niște veritabile insule de căldură.

Pentru ca orașul să devină rezistent la schimbările climatice, studiul propune:

• Spațiu pentru pământ și verdeață: introducerea unei obligații ca cel puțin 25% din suprafața parcelei unui bloc nou să rămână teren permeabil (fără beton) și plantat;

• O hartă a vulnerabilității climatice: un document tehnic care să arate zonele expuse la căldură extremă, inundații sau secetă, de care se va ținea cont la eliberarea autorizațiilor de construcție;

• Un Plan local de adaptare la schimbările climatice: ce urmează a fi elaborat în maximum 12 luni de la aprobarea noului PUG.

6. Clădirile vechi și siguranța în caz de cutremur

Chișinăul se află într-o zonă cu activitate seismică cunoscută. Studiul citează un raport îngrijorător al Băncii Mondiale, conform căruia peste 324.000 de oameni din orașul nostru trăiesc în clădiri cu risc seismic ridicat.

Pentru a preveni eventuale tragedii, studiul recomandă realizarea unei hărți de microzonare seismică, ce va arăta exact cum se resimte un șoc în fiecare colț al orașului. Totodată, se cere interzicerea strictă a demolării pereților de rezistență din apartamente fără un aviz tehnic de specialitate.

Cum vă spuneți părerea?

Toate aceste măsuri sunt acum pe masa consultărilor. Cei care locuiesc chiar lângă râu, pe o pantă cu probleme sau în vecinătatea unei artere intens poluate cunosc realitatea cel mai bine.

Vă îndemnăm să scrieți o propunere concretă: menționați locul exact (stradă, punct de reper), descrieți ce a-ți observat în timp și ce soluție credeți că s-ar potrivi. Toate mesajele sunt înregistrate oficial, iar la final se va publica un raport care va arăta cum s-a ținut cont de recomandările primite.

• Etapa de consultare: CP-04

• Documentul vizat: Studiul de fundamentare „Protecția mediului, riscuri naturale și riscuri antropice”

• Termen limită: 4 noiembrie 2026

• Consultă studiul complet și trimite propunerile tale direct pe platformă: https://pug.chisinau.md/ro

• Urmărește noutățile din proces pe canalul de Telegram: https://t.me/pugchisinau2040

Împreună construim orașul viitorului!