Când auzim „Dezvoltare Economică”, este firesc să ne gândim la salarii, locuri de muncă, investiții, susținerea întreprinderilor sau atragerea companiilor. Dar Planul Urbanistic General nu este o strategie economică și nu este un program de finanțare a afacerilor.

PUG-ul are un alt rol: planifică teritoriul municipiului pe termen lung și stabilește cadrul urbanistic în care orașul se poate dezvolta.

Cu alte cuvinte, reactualizarea PUG Chișinău 2040 nu va repara direct o fabrică, nu va crea prin ea însăși locuri de muncă, nu va deschide un parc IT și nu va rezolva imediat problemele economice existente.

În schimb, PUG-ul trebuie să privească înainte și să răspundă unor întrebări esențiale: Unde trebuie să păstrăm teren pentru activități economice? Unde pot apărea noi zone de afaceri și inovare? Ce platforme industriale trebuie protejate? Unde este potrivită logistica urbană? Cum conectăm zonele economice cu transportul și infrastructura? Cum evităm ca orașul să se extindă doar prin locuințe, fără suficiente locuri de muncă în apropiere?

Acesta este și rolul Studiului de Fundamentare „Dezvoltare Economică”: să analizeze ce s-a întâmplat cu funcțiunile economice ale Chișinăului din 2007 până în prezent și să ofere o bază pentru zonificarea și Regulamentul Local de Urbanism ale PUG-ului actualizat. Documentul precizează expres că nu constituie o strategie economică și nu înlocuiește politicile economice sectoriale.

Una dintre concluziile importante este că economia orașului s-a schimbat mai repede decât instrumentele urbanistice care o reglementează.

De exemplu, sectorul IT și serviciile digitale au devenit o componentă importantă a economiei, însă reglementările PUG 2007 nu prevăd o categorie urbanistică distinctă pentru parcuri tehnologice și hub-uri de inovare. Studiul propune introducerea unei categorii T – „Tehnologie și Inovare”.

În același timp, studiul semnalează că unele zone destinate activităților economice au fost transformate în zone rezidențiale, că există platforme industriale vechi subutilizate și că s-a accentuat dezechilibrul dintre zonele cu multe servicii și locuri de muncă și zonele predominant rezidențiale. Sunt menționate inclusiv localitățile componente care s-au dezvoltat ca zone de locuire, fără o structură economică proprie suficientă.

Să luăm un exemplu simplu. Dacă într-o zonă planificăm mii de locuințe, dar nu rezervăm spațiu pentru activități economice și servicii și nu asigurăm conexiunile de mobilitate necesare, PUG-ul poate contribui la perpetuarea unui dezechilibru urban: oamenii locuiesc într-o parte a municipiului și trebuie să se deplaseze zilnic în alta pentru muncă și servicii.

De aceea, PUG-ul trebuie să anticipeze dezvoltarea și să stabilească din timp ce funcțiuni sunt potrivite pentru diferite teritorii și ce condiții urbanistice trebuie respectate.

Nu înseamnă că toate proiectele prevăzute se vor realiza imediat. Înseamnă că orașul își creează cadrul spațial și de reglementare pentru ca dezvoltarea viitoare să nu fie întâmplătoare.

Printre direcțiile formulate se regăsesc: crearea zonelor pentru tehnologie și inovare, protejarea platformelor industriale active, tratarea platformelor abandonate ca terenuri ce necesită regenerare, introducerea unor zone pentru logistica urbană, definirea unor profiluri economice pentru localitățile componente și corelarea activării zonelor economice cu infrastructura de mobilitate.

Studiul analizează și trei scenarii: ce se poate întâmpla dacă nu intervenim, dacă realizăm doar intervenții selective sau dacă reglementarea funcțiunilor economice este abordată integrat. Scenariul fără intervenție indică riscul continuării transformării zonelor economice în zone rezidențiale, al subutilizării platformelor industriale și al accentuării dezechilibrului centru-periferie.

În cadrul consultării Studiului „Dezvoltare Economică”, sunt deosebit de utile observațiile care au legătură cu teritoriul și cu modul în care acesta trebuie planificat.

De exemplu: Există o zonă economică pe care considerați că orașul trebuie să o protejeze? O platformă industrială care ar putea fi regenerată? O zonă în care lipsesc locurile de muncă? Este justificată crearea unor zone dedicate tehnologiei și inovării? Unde ar trebui amplasate activitățile logistice? Sunt corect identificate problemele din cartierul sau localitatea pe care o cunoașteți? Ce lipsește din analiza studiului?

Nu căutăm doar o listă de probleme ale Chișinăului. Avem nevoie de observații care ne ajută să verificăm dacă studiul descrie corect situația actuală și dacă direcțiile propuse pot fundamenta mai bine viitorul PUG.

Consultarea Publică CP-03 se desfășoară în perioada 04 septembrie – 07 octombrie 2026, iar ședința publică va avea loc pe 23 septembrie 2026, ora 13:00, la Pretura sectorului Buiucani, str. Mihai Viteazu nr. 2, cu posibilitatea participării și online.

Consultați Studiul de Fundamentare „Dezvoltare Economică” pe platforma PUG Chișinău 2040: pug.chisinau.md

Transmiteți observațiile și propunerile prin formularul online CP-03.

Pentru că un PUG bun nu promite că va rezolva astăzi toate problemele orașului. El trebuie să ne ajute să nu planificăm greșit orașul de mâine.